Osmoza inversa 0.0001 microni

Osmoza inversa este un proces de purificare a apei care elimina aproape orice tip de contaminant si impuritati, aici incluzand unele bacterii si patogeni cauzatori de boli, dar si solutiile saline. Filtrele cu osmoza inversa elimina si un numar mare de minerale din apa, care, consumate in cantitati mari, pot avea efecte negative asupra sanatatii, substante precum sodiu, calciu, fier, etc.

 

Primul proces din cadrul osmozei inverse este filtrarea apei printr-un cartus de polipropilena (PP) care are rolul de a opri sedimentele insolubile din apa precum rugina si nisipul. Al doilea stagiu este filtrarea apei printr-un filtru de carbon (de tip granular sau bloc), pentru a elimina clorul si sedimentele mai fine. In stagiul al treilea, se monteaza fie tot un cartus de polipropilena, fie inca un filtru de carbon. In a patra etapa apa este impinsa, plin aplicarea de presiune, prin porii foarte ingusti ai unei membrane semi-permeabile, scopul fiind eliminarea contaminantilor precum plumbul, fluorul, precum si alte substante daunatoare din apa. Al cincilea stagiu il constituie remineralizarea. Acest filtru de remineralizare este deosebit de important intrucat osmoza inversa scoate mineralele din apa. Ultimul pas consta in curgerea apei printr-un nou cartus de carbon, care o rafineaza inainte de a fi consumata, imbunatatind gustul si mirosul apei (necesar dupa depozitarea apei in rezervor).

 

Iata care sunt pasii, in detaliu, ai filtrarii prin osmoza inversa:

 

Primii pasi in purificarea apei prin osmoza inversa au rolul de a proteja membrana, indepartand sedimentele de dimensiuni mari, o parte dintre solidele dizolvate si reduce cantitatea de clor.

 

Primul cartus se mai numeste filtrul de sedimente. Acesta ajuta la conservarea filtrului de carbon si a membranei, care se pot infunda din cauza excesului de sedimente precum mal, rugina, nisip, calcar, etc

 

Principala functie a acestui cartus este de a reduce/inlatura clorul gasit din belsug in apa din sursa municipala.

Acest lucru este necesar fiindca membrana de osmoza este foarte sensibila la clor, acesta putand sa o arda pana la a face gauri semnificative in membrana, compromitand capacitatea acesteia de a filtra apa.

 

In general, osmoza inversa functioneaza cel mai bine atunci cand vrei sa transformi apa buna in extraordinara. De aceea nu este indicat sa folosesti un sistem cu osmoza inversa daca apa este foarte dura, in acest caz iti recomandam sa treci apa printr-un dedurizator, inainte ca aceasta sa ajunga la membrana de osmoza inversa.

 

Se realizeaza prin dublarea unuia dintre filtrele din amonte, respectiv se va pune fie un filtru de polipropilena de micronaj mai mic (de obicei 1 micron) sau prin instalarea unui nou filtru de carbon care sa apere membrana de clor.

 

Acesta pas este inima sistemului de filtrare, este partea responsabila de indepartarea celor mai multi contaminanti.

 

In pasul al patrulea, apa este impinsa printr-o membrana semi-permeabila sub presiune. Membrana este confectionata dintr-un material sintetic de plastic care permite moleculelor de apa sa treaca mai departe. Cu toate acestea, sodiul, clorul si calciul, impreuna cu moleculele mai mari, precum glucoza, ureea si unele bacteriile nu pot trece prin membrana.

 

Scopul post-filtrarii este sa aduca apa la cea mai buna calitate si sa corecteze din neajunsurile osmozei.

 

Intrucat osmoza scoate din apa aproape toate mineralele benfice organismului, este imperios necesara montarea filtrului de remineralizare care sa aduca inapoi in apa aceste minerale.

Remineralizarea se poate realiza prin instalarea unui filtru simplu de remineralizare sau prin instalarea unui filtru de alcalinizare sau, optim, de alcalinizare ionizata.

 

Inainte ca apa din locuinta sa devina buna pentru baut, ea trebuie sa treaca prin cel de-al saselea filtru de carbon (numit si post-filtru), care elimina contaminantii ramasi in cazurile rare in care trec de membrana. Apa umple apoi rezervorul de stocare unde ramane pana cand va fi folosita. In final, mai exista un filtru cu carbon activ care da apei un ultim retus inainte ca aceasta sa iasa din robinet. Acest ultim filtru are scopul de a elimina eventualele mirosuri si arome neplacute care pot proveni de la furtunurile prin care circula apa sau de la rezervorul de stocare.

 

Intrucat membrana de osmoza nu este un garant al stoparii unei eventuale contaminari microbiologice, este util sa se monteze o protectie suplimentara care poate fi un lapma de UV sau o membrana capabila sa opreasca bacteriile (de preferat microfiltrare) sau de nanofiltrare.

 

Osmoza inversa este capabila sa indeparteze pana la 99% dintre sarurile dizolvate (ioni), particule, coloizi, materii organice, unele bacterii si pirogeni. Membrana cu osmoza inversa respinge contaminantii pe baza marimii si incarcarii lor. Astfel, orice contaminant cu o greutate moleculara mai mare de 200 va fi indepartata. De asemenea, cu cat este mai mare incarcatura ionica a contaminantului, cu atat este mai probabil ca acesta sa nu poata trece prin membrana. De exemplu, un ion de sodiu are o singura incarcatura (monovalenta) si nu este respins de membrana RO, dar nici calciul, care are doua incarcari. Acesta este motivul pentru care un sistem cu osmoza inversa nu elimina foarte bine gazele, cum ar fi dioxidul de carbon, deoarece acestea nu sunt puternic ionizate (incarcate) in timp ce sunt in solutie si au o greutate moleculara foarte scazuta. Deoarece osmoza inversa nu indeparteaza gazele, apa permeata poate avea un nivel al pH-ului usor mai scazut decat cel normal, in functie de nivelurile de dioxid de carbon din apa, deoarece dioxidul de carbon este transformat in acid carbonic.

Sistemul cu osmoza inversa elimina si contaminanti anorganici, precum aresnic, azbest, nitrati si sulfati, plumb, aluminiu, cupru, nichel, dar si saruri si solide dizolvate. Pentru ca toate sistemele de acest tip contin pre-filtre de carbon si sedimente, ele pot indeparta din apa si o parte din pesticide, alge, dar si alti contaminanti organici.

 

Ca orice sistem de filtrare, si cel cu osmoza inversa are nevoie de intretinere periodica, daca vrei sa fii sigur ca va functiona tot timpul cu maxima eficienta. In ce priveste membrana, aceasta trebuie curatata periodic, in general de 1-4 ori pe an, in functie de calitatea apei care trece prin ea. Ca o regula generala, daca observi o scadere a presiunii apei sau cantitatea de sare creste cu 15%, sau daca fluxul normalizat scade cu 15%, atunci este timpul sa cureti membrana.

Curatarea membranei trebuie realizata cu solutii de curatat cu pH atat redus, cat si ridicat. Solutiile de curatat cu pH mare trebuie realizata prima, pentru a indeparta contaminantii organici si biologici, care, la un pH inalt, capata o incarcatura anionica, ceea ce ii face sa se disperseze. Atunci cand cureti membrana, prima cincime (20%) din solutia de curatat este trecuta prin membrana direct in scurgere, si nu circulata prin sistem. Acest lucru va preveni contaminarea solutiei de curatat cu poluanti ramasi liberi sau cu solide suspendate. Solutia de curatat ramasa este circulata prin sistem, in timp ce presiunea diferentiala este monitorizata (nu trebuie sa depaseasca 10 PSI sau 0.69 bari/element de membrana). La fiecare 30-60 de minute, circularea poate fi oprita pentru a permite membranei sa se imbibe pentru 30-60 de minute, iar apoi sa fie pornita din nou, pentru a elimina poluantii dezintegrati si pentru a aduce solutie de curatat proaspata pe suprafata membranei. Daca pH-ul solutiei de curatat s-a schimbat, adauga mai multa solutie pana ajungi la pH-ul potrivit. Imbibarea si circularea pot fi repetate alternativ, pana cand curatarea este completa (mai exact: cand pH-ul se stabilizeaza).

 

In primul rand, trebuie sa fii atent la orarul de schimbare a consumabilelor din manualul sistemului tau cu osmoza inversa. El poate avea trei, patru sau cinci stagii de filtrare, asadar este nevoie sa stii cu exactitate ce filtre sunt in fiecare stagiu si cand trebuie inlocuite.

Pre-filtrul de sedimente – In general, acesta trebuie schimbat o data la 3-6 luni. In stagiul de pre-filtrare, sunt indepartate din apa sedimentele, namolul si murdaria, si este foarte important ca acestea sa nu ajunga la membrana fragila, care s-ar putea infunda, daca nu schimbi filtrul la timpul potrivit.

Filtrul de carbon – Filtrul de carbon este proiectat sa elimine clorul si alti contaminanti care afecteaza performanta si durata de viata a membranei de osmoza inversa, precum si mirosul si gustul apei. Acest filtru trebuie schimbat aproximativ o data la 3-6 luni.

Membrana de osmoza inversa – Membrana semi-permeabila a sistemului cu osmoza inversa are rolul de a lasa apa sa treaca, filtrand contaminantii. Daca ai grija si inlocuiesti filtrul de carbon si filtrul de pre-sedimente la timpul potrivit, membrana de osmoza inversa ar trebui sa necesite inlocuirea doar o data la 2-3 ani, acest lucru depinzand si de calitatea si gradul de consum al apei din locuinta.

Filtrul de remineralizare se schimba la 6 luni.

Filtrul de post-carbon se schimba la 6 luni.

 

Daca un sistem cu osmoza inversa este intretinut cum trebuie, iar consumabilele sunt inlocuite la timp, durata de viata a sistemului poate depasi 5 ani.

In toate cazurile, la cel mult 10 ani, sistemul trebuie inlocuit complet pentru a evita ingerarea de substante degradate si scurse in apa sau a unei avarii semnificative prin spargerea plasticelor.