Filtrarea de sedimente, pe cat pare de banala, pe atat este de importanta.
Ce sunt sedimentele?
Sedimentele sunt particule insolubile, de diferite dimensiuni, cu densitatea mai mare decat a apei. De aici si denumirea de sedimente, fiindca, daca apa este lasata sa stea, aceste particule se vor sedimenta in partea de jos a recipientului.
Care sunt principalele sedimente care se gasesc in apa?
In apa potabila se gasesc, cu sau fara voia furnizorului, o multime de particule insolubile care sunt duse de curent pana la tine in pahar sau in oala de ciorba.
Printre acestea amintim:
- rugina – provine din coroziunea conductelor de alimentare cu apa; coroziunea are loc fie datorita vechiimii tevilor (in majoritatea cazurilor), din cauza unor contaminanti din apa care ataca tevile sau din cauza pH-ului apei (atunci cand nu este corect controlat);
- malul – pamantul poate patrunde in conducte fie odata cu lucrarile amenjare sau reparare a acestora, fie ca urmare a aparitiei unor fisuri in conducte;
- formatiuni calcaroase – in cazul apelor mai puternic mineralizate sau in cazul in care pH apei este lasat prea mare, incep sa se formeze depunerile de calcar pe suprafata conductelor; acestea au loc, in special, in zona reductiilor, coturilor, teurilor, robinetilor, etc.; din cand in camd, bucatele de calcar se desprind si sunt duse de presiunea apei panala tine acasa.
Care este dimensiunea sedimentelor?
Dimensiunea particulelor insolubile aduse de apa este, de obicei, cuprinsa intre 200 si 0,01 microni (μm).
In mod normal, intervalul rezervat filtrarii de particule mari este cuprins intre 1000 μm si 10 μm.
In cazul filtrelor de apa casnice, prin prefiltrare avem in vedere intervalul 10 – 1 μm, desi, acesta este un interval teoretic „rezervat” microfiltrarii.
Si, daca tot a venit vorba despre dimensiunea in microni a contaminantilor cat despre marimea porilor filtrelor sau membranelor, iti recomand sa citesti si articolul referitor la diferenta dintre masurarea porilor. Astfel, unii producatori declara anumite valori ca nominale si altii ca absolute. Diferenta dintre ele este foarte mare si are un impact important asupra performantei de filtrare.
Clasificarea prefiltrelor dupa materialul din care sunt fabricate
Din perspectiva materialelor folosite la fabricarea filtrelor de sedimente, polipropilena este materialul predominant, intrucat este foarte ieftina si usor de prelucrat.
Prefiltrele mai pot fi fabricate din bumbac, inox alimentar, ceramica, panza, etc.
Clasificarea filtrelor de sedimente dupa forma acestora
Dupa suprafata de filtrare, prefiltrele se pot imparti in filtre cu suprafata plana (spuma de polipropilena, ceramica, etc), filtre cu fir bobinat (polipropilena, bumbac, etc) sau plisate (de tip acordeon).
Filtrele plane au pretul mai mic, dar si suprafata de filtrare mult mai mica comparativ cu celelalte doua tipuri de filtre de sedimente.
Filtrele cu fir bobinat prezinta cel mai bun raport calitate-pret, intrucat au o mare suprafata de filtrare, iar pretul este destul de mic.
Filtrele plisate, de tip acordeon, au cea mai mare suprafata de filtrare si, de obicei, sunt cele mai performante (cu exceptia celor din celuloza).
Care este cel mai bun prefiltru de sedimente?
De departe, membrana plisata de sedimente este cel mai bun prefiltru de sedimente. De ce? Iata principalele argumente:
- avand forma de acordeon, are o suprafata foarte mare de filtrare;
- spre deosebire de filtrele din spuma sau cu fir, precizia de filtrare este absoluta, fiind determinata de porii foarte mici ai membranei;
- are o mare rezistenta la rupere sau perforare intrucat este formata din mai multe straturi;
- are o mare rezistenta la contaminantii chimici si la substantele de dezinfectare;
- joaca un rol important in controlul contaminantilor microbiologici. Chiar daca nu este gandita sa opreasca parazitii precum Giardia lamblia si Cryptosporidium sau diferite bacterii, in practica, se intampla acest lucru. Motivul este ca acesti contaminti sa ataseaza de particulele mai mari din apa cum ar fi rugina sau calcarul. Prin retinerea garantata a acestor particule, membrana plisata de sedimente reuseste sa ajute filtrele din aval responsabile cu controlul contaminantilor microbiologici.
Cea mai practica este membrana plisata de sedimente de tip inline fiindca se schimba deosebit de usor si, nefiind atinsa cu mana la inlocuire, nici nu va fi contaminata. Pe Bei-apa.ro gasesti 2 marimi de astfel de membrane: membrana de sedimente de 11″ si membrana de sedimente de 9″.
Daca doresti mai multe informatii referitoare la membrane in general, ce sunt si cum functioneaza, te rog sa ai in vedere articolul nostru de pe blog pe acest subiect.
Ce se intampla daca nu folosesti un prefiltru bun?
Cel mai predictibil lucru este acela ca un filtru ieftin nu va retine decat o mica parte din contaminantii pe care ar trebui sa ii opreasca. Aceasta situatie va duce la cresterea efortului depus si, in consecinta, la colmatarea mai rapida a membranei din aval sau filtrului principal, daca nu se foloseste o membrana.
O a doua consecinta, la fel de usor de anticipat, este ca un filtru ieftin, avand o capacitate redusa de stocare a particulelor retinute, va trebui schimbat prea des.
Cand se schimba prefiltrul?
Rolul prefiltrelor este sa reduca sau chiar sa scoata complet din apa contaminantii care pot dauna membranelor din aval. De aceea, schimbarea lor la timp este deosebit de importanta.
Primul semn clar de „oboseala” al unui prefiltru este schimbarea culorii. In carcasele de 10″ sau 20″ transparente se poate observa usor modificarea culorii. Acesta este semnul ca ar trebui luata in calcul inlocuirea. Dar, inlocuirea prefiltrului dupa modificare culorii este o chestiune subiectiva.
Semnul obiectiv, clar, care ne spune ca trebuie facut schimbul este scaderea presiunii. Aceasta se va masura inainte si dupa prefiltru, atat la montaj, cat si ulterior. Ideal este ca manometrele sa functioneze permanent, in special in cazul aplicatiilor mari cum ar fi restaurante, hoteluri, imobile mai mari, in industrie, etc.
Filtrarea de sedimente vs. sedimentarea
Termenul de filtrare de sedimente este diferit de acela de sedimentare care se foloseste la filtrarea apei pe scara larga si presupune lasarea apei sa se „aseze”, astfel incat depunerile mari sa coboare la fundul bazinului.
